Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 28.01.2005
Tematica: legea minorităţilor naţionale
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Irinea Cristea
Titlul articolului: Drepturile minoritatilor,un capitol problematic
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stire-jurnalul/drepturile-minoritatilor-un-capitol-problematic-52112.html



Uniunea Civica Maghiara cere rediscutarea felului in care Romania indeplineste criteriile europene privind drepturile minoritatilor nationale. Dezbaterea privind minoritatile este una cheie in Uniune.

Problema drepturilor minoritatilor le da batai de cap tuturor statelor europene, pentru ca face parte din "pachetul" de obligatii pe care orice stat membru trebuie sa le indeplineasca.

Analistii au identificat mai multe exemple in care comunitatile minoritare din Europa au reusit sa se integreze. Exista cazuri in care acestea au castigat foarte mult, dar evenimentele s-au petrecut peste tot, in functie de specificul fiecarei tari si de disponibilitatea anumitor guverne de a face concesii in privinta autonomiei. In orice caz, politologii considera ca cedarea anumitor drepturi este un semn de inteligenta politica, mai ales pentru ca da impresia consolidarii democratiei necesare pentru a face parte din spatiul european. In plus, se pare ca aceasta forma de confirmare legala a drepturilor minoritatilor este cea mai buna solutie pentru a impiedica anumite conflicte care mocnesc in astfel de state, iar istoria confirma ca ele trebuie si pot fi evitate.

SCENARII. Autonomia teritoriala si descentralizarea se impun, de obicei, in tarile in care exista o comunitate minoritara semnificativa si unde etnicii domina numeric anumite regiuni. Exemplele cele mai graitoare ar fi Marea Britanie si Spania. Scotia si Tara Galilor au obtinut, in primul caz, drepturile pe care le solicitau cam cu 90 de ani intarziere si au fost caracterizate de specialisti drept zone cu potential sporit de periculozitate, daca acest lucru nu s-ar fi intamplat. In cazul Spaniei, Catalunia si Tara Bascilor au castigat dreptul de a avea institutii proprii abia dupa perioada de dictatura.

FOSTA IUGOSLAVIE. Cea mai evidenta forma de degenerare pe care o poate lua reprimarea anumitor drepturi ale minoritatilor este fosta Iugoslavie si ceea ce s-a intamplat in provincia Kosovo. Aici, populatia majoritar albaneza a solicitat independenta inca din anul 1980, iar reprimarile au ascuns un conflict care s-a transformat apoi intr-un razboi interminabil si care isi numara inca victimele. Istoricii se intreaba daca nu cumva acordarea de drepturi suplimentare minoritatilor poate sa incurajeze secesiunea, iar marea lor majoritate vorbeste despre solicitari care trebuie sa se incrie in limita normalitatii, cu referire directa la limba vorbita, cultura si obiceiurile etnicilor.

Uniunea Europeana pledeaza pentru acordarea acestor favoruri pe care le considera esentiale, insa atrage atentia ca ele se pot transforma in dorinte suplimentare care pot ajunge la cereri de independenta din partea anumitor grupari si pe care Bruxellesul nu le tolereaza.

FARA CONTROL. Desi este preocupata sa elimine discriminarile pe criterii etnice, Europa nu are inca legi care sa reglementeze statutul anumitor minoritati. Problema devine insa una serioasa in momentul extinderii, mai ales ca in Slovacia si Romania, spre exemplu, minoritatea maghiara este una importanta si reprezinta deja o provocare pentru autoritati. Modelul oferit de Ungaria si de Croatia, care au oferit drepturile cerute de etnicii semnificativi numeric, ar putea fi luate in calcul de Uniunea Europeana, ai carei noi membri aduc cu ei si aceasta problema.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.